Cordon Bleu sau Abra-Cada-Blu: Minunea culinară a Clujului

Se zice că necunoscute sunt căile Domnului, dar mai necunoscute sunt căile bucătarului cu ochii în ceață. O clujeancă, care și-ar dori să rămână anonimă, s-a trezit cu o fițuică a la carte pe farfurie după ce a comandat un Cordon Bleu cu cartofi prăjiți. „Doamne, să ajungă Piedone și pe aici poate lămurește misterul,” ne spune ea, încă uimită de „frumusețea” culinară primită în loc de masa visată.

Din Cordon Bleu, direct în Cartea Recordurilor?

Venind cu sufletu-n dinți de foame, tanti Veta, căci așa îi vom zice, a deschis ambalajul ca și cum ar fi desfăcut paginile unui roman de Agatha Christie. Dar în loc să găsească deliciul clasic, ambalajul a dezvăluit doar un bătătorit scandal culinar. Se zvonește că aceasta s-ar fi trezit cu o felie de salam perpelită și o mână de cartofi care au văzut mai bine de zilele lor.

„Am zărit un abur, dar în loc de aroma promițătoare a unui Cordon Bleu, mi-au înțepat narile mirosul de... să zicem, amintiri din copilărie,” își amintește cu zâmbet trist tanti Veta. Când am întrebat-o dacă va mai reveni la același local, aceasta a chicotit spunând: „Doar dacă mai primesc o astfel de opera de artă pentru muzeul personal de eșecuri culinare!”

Farsele nu se opresc aici!

Legenda spune că bucătarul, probabil inspirat de arta modernă, avea o viziune: să redefinim Cordon Bleu pentru publicul larg. Cu toate acestea, se pare că publicul larg nu prea a gustat doza aceasta de avangardism neașteptat.

Întreaga poveste ne lasă pe toți cu gura părjolită și cu ochii strălucind de curiozitate despre ce mai poate ascunde meniul localurilor clujene. Cu siguranță, tanti Veta nu va uita prea curând această experiență gastronomică și, cine știe, poate data viitoare o să comande desertul... doar așa, de curaj!

N-ar strica să investească și-ntr-o doză de magie pentru bucătari. Cum s-ar spune: avem încredere, dar să nu rămânem cu burta goală. Sau, bine, până la urmă, și o poveste bună rămâne tot ceva pentru acasă.